Viitura de pe Nipru ajunge și pe litoralul românesc. Specialiștii avertizează: „Va dispărea oxigenul”
Specialiștii avertizează în legătură cu faptul că efectele negative ale distrugerii barajului de pe Nipru vor fi vizibile, în curând, și în zona litoralului românesc. După distrugerea celui mai mare baraj de pe râul Nipru, apele revărsate au inundat peste 30 de localități din Ucraina și au ajuns până la Marea Neagră, în zona Odesa.
Acum, împinsă de vânt și de curenți către litoralul românesc, viitura va aduce, din păcate, cantități însemnate de gunoaie.
Probleme semnalate de specialiști sunt unele foarte grave
„Vorbim despre cantități foarte mari de apă dulce care vin din baraj, vorbim despre sedimente, vorbim despre nutrienți, care sunt spălați de apă din toată lunca inundabilă a Niprului, vorbim despre mizerie, gunoaie, materie organică, crengi, lemne, gândiți-vă, totul a fost luat în calea viiturii.
Aceasta spală în continuare, cât timp vine apa din bazin și totul se deversează în mare” a declarat Florin Timofte, cercetător-biolog la Institutul Național de Cercetare si Dezvoltare Marina „Grigore Antipa” din Constanța, potrivit Antena 3 CNN.
Potrivit specialiștilor, viitura va ajunge în aproximativ zece zile în zona litoralului românesc, având efecte negative asupra calității apei.
„De asemenea, toată viitura din Ucraina se va combina și cu Dunărea, pentru că în momentul de față am avut ploi suficiente pe continent și debitul Dunării va crește în următoarea perioadă.
Împreună cu viitura se vor crea niște condiții neprielnice, nu vom avea acea apă limpede, clară pe care toți turiștii o așteaptă pe litoral, probabil că apa își va schimba culoarea, vor apărea sedimentele, iar apa mării va fi tulbure un pic, practic va scădea calitatea apei”, a precizat biologul Florin Timofte.
Experții Direcției de Sănătate Publică din Constanța prelevează zilnic probe din apa Mării Negre pentru a depista semne de poluare.
”Acea cantitate s-a combinat cu un volum foarte mare de apă, s-a amestecat și a ajuns în mare. Nu aici e pericolul. Acea viitură a antrenat însă tot în calea ei: deșeuri, lemne, crengi, materie organică și toate materialele respective ajung în mare.
Problema este că materialele organice provenite de pe uscat, împreună cu apa dulce care a dus la salinitatea scăzută a mării în acea zonă, plus sedimentele și nutrienții, vor crea în anumite locuri, probabil, cazuri de hipoxie: va dispărea oxigenul, va apărea procesul de descompunere a acestei materii organice, cumulata cu scăderea transparenței apei, și va fi posibil să apară fenomene de hipoxie care, posibil, să atragă după ele și moartea unor organisme.
Acest fenomen însă este urmărit, monitorizăm situația, vedem ce se întâmplă în continuare“, a conchis Florin Timofte.